Descrierea experientei:

Experiența mea este atât de specială încât nu știu de unde să încep!

Mi-ar lua sute de pagini ca aceasta! Voi încerca să povestesc FOARTE, FOARTE CONDENSAT…

În primul rând (începutul)

Lucrurile au început să se întâmple cu vreo două luni înainte de accident. Vedeam persoane moarte, auzeam voci imediat ce mă puneam în pat și mă relaxam, dar nu eram încă adormit.

Mi-ar lua multe pagini să povestesc această parte - așa că voi trece direct la ziua accidentului (3 septembrie 1990 la ora 03:15 ora locală). Mă întorceam din Quebec City, prietena mea îmi conducea mașina, la un moment dat a pierdut controlul volanului, și am intrat în coliziune frontală cu o altă mașină. Am fost proiectat afară din corp imediat, și mă uitam la prietena mea și la corpul meu din interiorul mașinii. Am observat că este un mic incendiu în zona motorului, dar nimic periculos în acel moment. Niciunul dintre noi nu mișca, și păream morți. Ea (spiritul ei) nu era în apropierea mea, doar trupul ei era acolo.

Îmi amintesc că mi-am dorit să le spun părinților și prietenilor mei despre accident și că am murit (să-mi iau rămas bun). Imediat am ajuns în fața lor. Era zi, și în același timp o altă zi! Am observat că puteam să călătoresc în timp! Părinții și prietenii mei nu mă puteau vedea sau auzi.

Atunci m-am gândit că, devreme ce eram mort, mă aștepta altceva în loc să-i vizitez pe cei vii. Pur și simplu m-am lăsat purtat de val și, în cazul meu, nu a existat niciun tunel, așa cum citisem eu anterior unele povești despre experiențe în apropierea morții. Chiar mă așteptam să apară un tunel, dar nu a fost niciunul.

Am ajuns într-un loc întunecat unde nu exista nimic în jurul meu, dar nu eram speriat. Simțeam foarte multă pace acolo. Apoi am început să-mi văd întreaga viață desfășurându-se în fața mea, ca și cum ar fi fost un film proiectat pe un ecran, din copilărie și până la vârsta adultă. Era atât de real! Mă priveam pe mine însumi, dar era mai bun decât un film 3D, pentru că puteam să simt și emoțiile persoanelor cu care interacționasem de-a lungul anilor. Puteam simți emoțiile bune și rele prin care îi făcusem să treacă. De asemenea, eram capabil să văd că, cu cât îi făceam să se simtă mai bine și cu cât emoțiile lor erau mai bune datorită mie, cu atât primeam un fel de credit (karma), iar cele negative îmi luau din acest credit — exact ca într-un cont bancar, doar că aici era, din câte înțelegeam eu, un fel de cont karmic. Cu cât acumulam mai multe puncte (karma), cu atât mi se dădea permisiunea de a accesa o zonă sau un loc mai bun undeva. Așa înțelegeam atunci.

La finalul filmului (prezentarea vieții), totul s-a făcut negru pentru o vreme, aproape ca într-un film adevărat, înainte să aprindă luminile. Atunci am înțeles că meritam un loc în ceea ce noi numim rai, fără să știu cum ar fi sau ce este, de fapt, raiul! Am simțit o senzație minunată de pace, care devenea din ce în ce mai puternică, o stare atât de plăcută.

În întuneric, am început să văd o lumină în depărtare, în fața mea. Eram atras de ea, dar îmi amintesc că m-am gândit că aș putea, de asemenea, să mă îndepărtez de ea sau chiar să mă întorc! „NICI VORBĂ!”, mi-am spus. Mă apropiam tot mai mult de acea lumină; senzația de pace profundă devenea tot mai puternică, atât de plăcută! În viața reală, sunt genul de persoană căreia îi place să intre în detalii pentru a înțelege cum funcționează lucrurile. Nu voiam să merg prea repede, și voiam să înțeleg ce se întâmplă acolo. Apoi am ajuns pe orbită (ăsta e cel mai potrivit termen pentru a descrie) în jurul luminii.

Era ca un con de lumină. Am auzit cuvintele (Pace, Bucurie, Fericire, Iubire, Eternitate) în timp ce eram pe orbită în jurul acestui con imens, cu adevărat URIAȘ, de LUMINĂ! Îmi amintesc că acele cinci cuvinte (toate împreună) au devenit singurul lucru important din univers pentru mine, și trebuia să renunț la tot restul pentru a putea intra în lumină. Aici o să sar peste câteva detalii (prea lungi).

Sentimentul de pace a fost înlocuit cu un sentiment de iubire. Mi-am amintit că ceva mă împiedica să intru în lumină în acel moment și, după ce am analizat, mi-am dat seama că era vorba despre ranchiuna pe care o păstram față de câteva persoane. A trebuit să-i iert pentru a mă purifica de toate gândurile negative pe care le-aș fi putut avea față de ei. Acum că aveam permisiunea de a intra în lumină, aproape că o puteam atinge, îmi doream să intru, dar mă rețineam ca să pot observa mai multe detalii înainte de a păși cu adevărat în ea. Îmi amintesc, de asemenea, că mă aflam la baza conului de lumină. După un anumit timp, m-am lăsat dus... și BANG! Ca o explozie de iubire!

Sentimentul pe care l-am avut înainte de a intra în lumină a fost SUPERB, dar încă era un sentiment pe care-l puteam descrie în cuvinte umane - dar în interiorul acesteia, NICIO ȘANSĂ. Niciun cuvânt nu poate descrie senzația, decât că am crezut că voi muri, pentru că aceste sentimente de iubire erau atât de puternice! Eram surprins că încă puteam să gândesc la fel ca pe pământ, și atunci am început să râd la ideea că aș putea muri, când eu eram deja mort! Haideți cu câtă iubire aveți, am zis! Pentru că știam că Lumina sau inteligența din ea mă înțelege.

În acel moment mă gândeam că nu poate exista ceva mai frumos, și că dacă senzația de iubire s-ar amplifica, ar putea fi periculos! Deja era mult mai frumos și mai puternic decât orice așteptare am avut vreodată cu privire la rai! Imediat ce am spus DA, mai multă iubire, vă rog, senzația de iubire a devenit și mai puternică, și am observat că sunt mai multe planuri în lumină. Am constatat că în acel moment aveam la dispoziție toată cunoașterea universului, și că pentru a afla ceva, tot ce trebuia să fac era să întreb! CE MINUNAT, AM GÂNDIT!

Prima mea întrebare:

Există viață și altundeva?

Cred că știi deja răspunsul la această întrebare! Dacă nu:

Este un MARE DA!

A doua întrebare:

Există mai multe planete care au forme de viață superioare comparativ cu ce avem pe pământ?

Răspunsul este că există mii de planete cu o evoluție superioară a ceea ce cunoașteți voi pe Pământ.

A treia întrebare:

Există multe planete cu o evoluție inferioară pământului?

DA, tot mii!

A patra întrebare:

Pot vedea cum este pe o planetă cu o evoluție superioară?

DA!

IATĂ:

Într-o clipă eram deja acolo, pe o altă planetă! Acolo puteam să-mi văd corpul (În lumină nu-mi puteam vedea corpul). Sunt în prezența unor oameni și POT SĂ VORBESC CU EI! CE TARE, MI-AM ZIS! Aceștia erau surprinși că am apărut în fața lor. Mă aflam într-un fel de oraș pe un teren plat; acolo erau clădiri fără ferestre sau uși, ca niște cutii mari. Aveau o metodă specială de a intra, dar pe mine nu m-a interesat foarte tare acest lucru! Nu comunicam cu vocea, ci prin mințile noastre (telepatic), înțelegeam fiecare cuvânt (pentru mine era în franceză), iar în timp ce vorbeam cu ei, știu că o făceam în altă limbă. Totul se petrecea automat.

M-au întrebat de unde am venit. Au vrut să vadă în mintea mea ce stele vedeam eu de pe planeta mea! Rezultatul a fost bun! De asemenea m-au întrebat unde anume pe pământ m-am născut, ce locuri îmi plăceau, și ce-mi plăcea să fac pe pământ? Le-am povestit că sunt născut într-un sat care se numește Caplan, că îmi place să fac scuba diving în Port Daniel și New Port, Quebec. Au vrut să vadă în mintea mea cum arată acele locuri, și o mapă a zonei! Mi-au cerut să le arăt - dacă doresc. Rezultatul a fost din nou bun, pentru că am putut să le arăt mental harta. M-au întrebat de unde-mi luam energia necesară vieții; mi-am dat seama imediat că ei vorbeau despre mâncare într-un mod ciudat! Le-am povestit despre plantele pe care le mâncăm pe pământ, iar ei m-au întrebat: Obișnuiți să mâncați și ființe care au fost vii? Am spus că da.

Mi-au spus: Știam că există civilizații primitive, dar nu chiar așa de rău! Erau foarte surprinși că cineva care vine dintr-o lume atât de primitivă a putut să se întâlnească cu ei, și tocmai pe planeta lor! L-am întrebat pe cel care părea că reprezintă (sau conduce) grupul ”Voi aici de unde vă luați energia necesară vieții?

Mi-au răspuns ”O luăm din puterea cosmică, la fel ca voi, dar noi o accesăm direct, nu prin interfațe naturale așa cum o faceți voi”.

I-am mai întrebat ”Voi călătoriți și în alte lumi?”

Același tip mi-a spus ”Da”, și mi-a arătat o navă spațială - aproape ca un avion, dar fără aripi.

L-am întrebat ce fel de energie folosesc pentru a călători pe distanțe atât de mari?

Mi-a răspuns ”Folosim un generator de gravitație cu care atingem viteze aproape nelimitate”!

I-am povestit despre dificultățile pe care le întâmpinăm pe pământ cu vitezele mari din cauza forțelor gravitaționale implicate.

El a spus: ”Generatorul nostru de gravitație influențează întreaga navă spațială, inclusiv oamenii de la bord, așa că nu există nicio forță gravitațională care să afecteze pasagerii sau echipajul.'"

Îmi amintesc, că veni vorba, că erau mai scunzi decât noi, și mergeau mai lent în comparație cu noi. De asemenea, nu aveau deloc păr. Aveau o uniformă ciudată care li se modela pe corp de parcă făcea parte din piele. Era greu de intuit unde începea și unde se termina! Mi-au spus că poate vor veni să ne viziteze planeta într-un viitor apropiat, doar că este foarte departe de ei. Le-am spus ”nicio problemă, dar să aveți grijă!” Mi-am luat rămas bun și le-am mulțumit pentru informații, etc. M-am îndepărtat de ei, și noaptea am avut timp să privesc stelele. Nu semăna deloc cu ce se întâmplă pe Pământ, și nici lună nu era, dar cerul era frumos, plin de stele.

(Câțiva ani mai târziu, niște localnici printre care și câțiva polițiști au văzut un OZN în Caplan, Port Daniel și New Port, toate în aceeași noapte. Aceeași descriere la aceeași oră în mai multe sate diferite. S-a scris despre asta și în ziarul local. (A fost descris ca ceva asemănător avionului Concorde dar fără aripi, care nu făcea niciun zgomot, niciun sunet în aer, și a fost văzut la doar câteva zeci de metri de pământ, stând nemișcat o perioadă de timp). La acea vreme eu locuiam în Montreal, la o distanță de peste 800 de kilometri de zona respectivă.

Întorcându-mă la povestea mea, după ce am privit stelele de pe acea planetă, am decis să mă întorc înapoi la originile mele, la originile a tot ce există, Lumina. Ce călătorie fantastică - mi-am zis! Când te gândești că oamenilor le este greu să ajungă pe lună! Pentru mine acum, mersul pe lună era ca și când aș fi traversat strada, iar călătoria pe o planetă aflată la sute de ani lumină, acum părea ca un drum până în satul vecin!

Când eram în planul cunoașterii din lumină am mai întrebat

”Pot vedea planete mai puțin evoluate?”

DA!

Iată:

Erau niște oameni primitivi din caverne (plini de păr) care fugăreau animale ciudate (unele mari). Am încercat să comunic cu ei, dar fără niciun rezultat; nu puteau nici să mă vadă, nici să mă audă! Nu a fost foarte interesant acolo, așa că am decis să mă întorc în Lumină.

Am aflat, după ce m-am întors, că nu avem voie să intervenim în lumile primitive, iar acesta este principalul motiv pentru care există o distanță așa mare între planete — ca o barieră de protecție care să ne împiedice să ajungem în lumea lor, deoarece ar putea fi foarte periculos pentru evoluția lor. Ei trebuie să treacă prin propria evoluție singuri, așa cum și noi trebuie să ne parcurgem propria cale. Într-o viață viitoare, noi, oamenii, ne vom întrupa pe o altă planetă mai evoluată, deoarece pe Pământ există un nivel minim și un nivel maxim de evoluție permis. Dincolo de acest punct, cea mai evoluată și inteligentă persoană de pe Pământ va fi cea mai puțin evoluată și cea mai primitivă ființă într-o lume mai avansată.

M-am gândit să mai pun câteva întrebări despre pământ:

Viața va dura până în ce an uman, după calculele noastre de pe pământ?

Răspuns: 3587

Ce se va întâmpla apoi?

Vezi cu ochii tăi.

Am văzut ceva FOARTE MARE apropiindu-se (ca o cometă sau un asteroid). Oamenii erau încă aici pe pământ. (De fapt - vor fi). Era panică totală pe pământ, pentru că oamenii de știință știau că urmează sfârșitul vieții pe planetă din acel motiv, și nu au putut vedea suficient de devreme ce urma, ca să fi putut preveni. M-am uitat puțin și la CEL MAI APROPIAT VIITOR.

Nu m-am putut întoarce cu ani exacți sau momente precise, deoarece acest lucru ar putea influența ceea ce ar trebui să se întâmple pentru propria noastră evoluție. Știu că, după ce mi-am povestit experiența câtorva prieteni, după anul 1990 — anul accidentului — le-am spus că vor exista multe conflicte care vor implica Statele Unite ale Americii, și îmi amintesc că totul va începe chiar în New York City, la câțiva ani după acel moment (1990). Nu aveam informația că va fi vorba despre World Trade Center și nici anul exact, dar eram sigur că va fi New York City și că toți oamenii de pe Pământ vor afla ce se va întâmpla. Acum e deja parte din trecut (11 septembrie - 9.11).

După aceea, în special coasta de est va fi afectată. Îmi amintesc că un oraș important dintr-un stat din nordul central va fi, de asemenea, afectat. Coasta de vest, în schimb, nu va fi aproape deloc atinsă. Din acest motiv, și sunt sigur de asta, nu m-aș muta niciodată într-un oraș mare de pe coasta de est, chiar dacă o companie mi-ar oferi un salariu foarte atractiv cu șase zerouri.

Îmi amintesc că aveam TOATE DATELE și ORELE EXACTE pentru fiecare eveniment din fiecare oraș!

Mi-am spus atunci că devreme ce oricum sunt mort, nu am cum să schimb nimic. M-am dus la finalul conflictului. Și mai înfricoșător! Din cauza conflictelor între mai multe țări, și investițiile tot mai mici în cercetarea spațiului și NASA, nimeni nu poate vedea în timp util când se apropie ceva de Pământ. Niște asteroizi mici dar suficient cât să producă daune severe pe Pământ.

Vestea bună din toată această poveste, este că datorită acestui eveniment toate națiunile vor încheia orice conflict, și vor încerca să colaboreze în loc să se lupte, dar va fi prea târziu pentru a evita ceea ce ar fi fost de evitat. Din acel moment, diferite națiuni vor înțelege stupiditatea războiului, și vor colabora o vreme îndelungată, va fi - în sfârșit - pace pe pământ, dar milioane de vieți pierdute care ar fi putut fi salvate! Știu că acest lucru nu este prea îndepărtat în timp.

Înapoi la lucruri mai pozitive:

Am mers într-un plan superior în lumină, atât de minunat, atât de multă iubire! Acesta e mai înalt decât planul cunoașterii, eu îi spun planul creației. Totul devine posibil. Creezi lucruri fizice și ești pe planul creației împreună cu Dumnezeu! Da, știu, e greu de crezut!

Nu am vrut să mă întorc aici pe Pământ, pentru că ajunsesem într-un plan de iubire infinită și frumusețe, dar nu estimasem corect puterea infinită a Luminii, în acea clipă mi-am zis că mi-aș dori să mă întorc pe Pământ pentru a împărtăși acea cunoaștere cu cât mai mulți oameni posibil. Ceea ce nu știam era că o astfel de dorință formulată în acel plan al luminii - devine realitate.

În clipa în care am formulat această dorință, m-am văzut tras către baza conului de lumină și, treptat, m-am regăsit în afara lui. Am realizat brusc că îmi puteam vedea din nou corpul. Atunci am văzut-o pe prietena mea. Venea spre mine și spre Lumină, care era în spatele meu. Era îmbrăcată complet în alb, ca o mireasă — nu mergea, ci plutea. Aveam impresia că sunt în calea prietenei mele, în timp ce ea se apropia încet de mine. Urma să ne ciocnim, iar eu, instinctiv, mi-am ridicat brațele pentru a preveni asta. Ea a făcut același gest. Pe măsură ce ne apropiam, mâinile noastre s-au atins și am fost uimit de fulgerele și scânteile de lumină care emanau din ele. Pe măsură ce trupurile noastre se contopeau, momentul în care ni s-au unit creierele a fost cel în care am putut citi perfect gândurile celuilalt, fără nicio posibilitate de eroare. Asta, în ciuda vitezei extraordinare cu care se întâmpla totul. Atunci i-am transmis că nu vorbim, ci folosim telepatia, și i-am propus un test – voiam să văd dacă, în acel moment, mai puteam folosi vorbirea.

Am început să vorbesc și mi-am dat seama că folosesc expresiile și vocabularul ei în conversație, numai că dura foarte mult, așa că ne-am întors la cealaltă formă de comunicare - mult mai rapidă, și care conținea și emoții pe de-asupra! Îmi spunea că va rămâne în Lumină, și că timpul ei pe Pământ se terminase. Știa că eu mă voi întoarce pe Pământ, că nu voi uita niciodată această experiență, pentru că a fost mult mai frumoasă decât ceea ce cunoaștem noi în lumea fizică. Sentimentele de iubire deveneau din ce în ce mai slabe, și acum puteam vedea perspectiva mai largă a tot ceea ce se întâmplă pe Pământ: războaie, lăcomie, furie, rasism etc. Pe măsură ce mă apropiam, eram profund întristat de tot ceea ce vedeam. Dintr-odată, eram din nou în mașină, cu flăcările izbucnind peste tot în jurul meu. M-am întors și am văzut trupul prietenei mele și am știut, dincolo de orice îndoială, că ea nu mai era în acel corp. Lumina mi-a oferit exact atât timp cât aveam nevoie pentru a ieși din vehicul, înainte ca flăcările să ajungă la mine.

S-a făcut autopsie pe corpul prietenei mele, și s-a concluzionat că a murit înainte ca flăcările să ajungă la ea. Procesul meu de vindecare a fost miraculos, în ciuda numeroaselor oase rupte; medicul curant a fost uluit de progresul meu. M-am întors cu abilități paranormale și câteva daruri.

Informații generale:

Genul: Bărbat.

Data când s-a petrecut întâmplarea: 3 septembrie 1990.

Pe durata când se petrecea întâmplarea, avea loc vreun eveniment ce era legat de amenințarea vieții? Da. Accident. Mașina în flăcări, și dacă nu aș fi reușit să mă întorc în corp, și corpul meu ar fi fost ars și distrus!

Elemente LMV:

Cum considerați că a fost trăită experiența dvs: Pozitiv.

Există medicamente sau droguri care v-ar fi putut afecta experiența? Nu. Nu am folosit nici alcool nici medicamente sau droguri înainte de accident, și în general nu beau și nu mă droghez. Ca toți oamenii, beau o bere odată la două, trei săptămâni!

A fost experiența dvs. de visare în vreun fel? Nu! Deloc! Fix ca în viața reală, ba chiar mai real! Chiar viața pe Pământ a părut mai degrabă un vis!

V-ați simțit separat de trupul fizic? Da. Vedeți descrierea de mai sus.

La ce punct pe parcusul întâmplării v-ați aflat la cel mai înalt nivel de conștiență sau atenție? Sută la sută.

Vi s-a părut că timpul este accelerat? Totul părea să se întâmple deodată, de parcă timpul s-ar fi oprit. Vedeți descrierea de mai sus.

Vă rugăm să comparați auzul din timpul experienței cu auzul de dinainte de momentul experienței. În toate felurile.

Ați fost conștient de alte lucruri ce se petreceau departe de dvs ca și cum ați fi avut o percepție extrasenzorială? Vedeți descrierea de mai sus.

Ați trecut printr-un tunel sau ceva asemănător? Nu.

Ați întâlnit sau văzut alte ființe care au decedat sau care încă trăiesc pe Pământ? Da. Vedeți descrierea de mai sus.

Ați văzut vreo lumină? Da. Vedeți descrierea de mai sus.

Vi s-a părut că ați intrat într-o lume altfel decât cea pământească? O lume mistică sau nepământeană.

Vi s-a părut că înțelegeți totul dintr-o dată? Totul în legătură cu Universul. Vedeți descrierea de mai sus.

Ați avut experiența revederii tabloului vieții? Vedeți descrierea de mai sus.

Ați văzut scene din viitor? Scene din viitorul lumii. Vedeți descrierea de mai sus.

V-ați lovit de vreun obiect fizic sau ați simțit o limită de care nu puteați trece? Da. Vedeți descrierea de mai sus.

Ați ajuns la o graniță sau punct de unde nu mai era întoarcere? Da. Vedeți descrierea de mai sus.

Dumnezeu, Spiritualitatea și Religia:

Care a fost religia dvs înainte de experiență? Niciuna, nu am făcut parte din niciun grup.

Care este religia dvs acum? M-am născut Catolic.

Ați avut orice modificări ale valorilor sau ale credinței ca urmare a experienței? Da.

Referitor la viata Pământeană, altele decât Religia:

Schimbări din viața dvs după experiență: Involuție.

S-au schimbat legăturile dvs. cu oamenii ca rezultat al acestei experiențe? Nu fac parte din niciun grup religios, toate sunt foarte departe de adevărul meu după experiența LMV, care pentru mine a fost mai degrabă o experiență de moarte, nu una la limita dintre viață și moarte.

După Experiența LMV:

A fost greu de exprimat în cuvinte această întâmplare? Da. Sentimentele au fost din altă lume, și nu pot fi exprimate prin ceea ce cunoaștem noi.

Ați observat vreun dar psihic, paranormal sau special pe care nu-l aveați înainte de întâmplare? Da.

Există părți din experiență care au o semnificație importantă pentru dvs? Cel mai rău: ce am văzut la umanitate. Cel mai frumos: experimentarea iubirii eterne.

Ați împărtășit cu alții experiența avută? Da.

Vi s-a mai întâmplat să aveți acest fel de experiență în orice moment al vieții? Nu.

Mai este ceva ce doriți să adăugați despre experiența dvs? Da, dacă vă interesează, contactați-mă după ce citiți câte ceva despre experiența pe care am descris-o mai sus.

Vă rugăm să faceți orice propuneri în privința acestui chestionar. Ce întrebări ar mai trebui incluse aici ca să vă ajute să comunicați mai bine experiența dvs.? Chestionarul a fost întocmit bine.