Descrierea experientei:

Salutari! Si multumiri pentru sincerele aprecieri. Lucrez ca doctor in Homeopatie si am peste 30 de ani vechime in specialitatea mea. Va trimit mai jos detalii cu privire la propria-mi experienta LMV spre publicare. Fie ca persoane cu vederi similare sa se uneasca si sa discute aceste lucruri importante ce au fost preocuparea mintii colective Indiene pe parcursul a mii de ani. Calde salutari.

Noi cei din India, avind traditii filozofice incaruntite de peste sapte mii de ani precum si mii de sfinti si intelepti, credem intr-o filozofie holistica a vietii.

Nici un experiment facut in domeniul criteriului trairii obisnuite sau vreun studiu obiectiv al creierului nu poate explica rolul constiintei. Experienta fiecarui individ este diferita asa cum amprenta a doua degete este diferita.

LMV-ul unui suflet avansat va fi de natura Transcendentala. Este ca o saritura cuanta. In timp ce trairea unui om obisnuit se poate pune pe seama stresului sau a altor factori afectivi. In privinta constientei, aici sintem intr-un domeniu de quantum in care stiinta moderna nu are nici un punct de reper.

Si eu am fost un scheptic in privinta experientelor Transcendentale pina cind am avut eu insumi o astfel de traire in anul 1969. In urma unui atac de dizinterie si a pierderii de singe am fost pe sfirsite.

Dintr-o data am simtit cum am parasit trupul si de sus din tavan ma uitam la propriul corp. In acel moment am fost constient de toate gindurile avute. Ma gindeam la mama.

Am vazut cum fugea de colo colo pe peron incercind sa prinda trenul.

Mai tirziu am coraborat incidentul, si intr-adevar ea alerga pe peron ca sa prinda trenul, caci primise o telegrama in care i se spusese despre conditia critica in care ma aflam.

Orice experienta LMV care mai tirziu este verificata obiectiv este cu adevarat extraordinara! Cum este cu putinta ca mintea sa razbata prin timp si spatiu? Mintea este o Realitate transcendentala. O entitate de quantum. Stiinta inca nu a reusit sa inteleaga aceasta.

Asa cum a spus si Shakespeare "Sub cer se gasesc adevaruri ce depasesc visele!"

Detalii.

Incidentul s-a petrecut in septiembrie, 1969.

Trairea de LMV a fost insa atit de profunda incit mi-a ramas intiparita in minte. Imi amintesc fiecare detaliu cu toate ca au trecut mai mult de trei decenii.

Pe atunci aveam treizeci si sapte de ani, eram un tinar in toata puterea. In plus eram agnostic si eram foarte scheptic in ceea ce privea religia sau orice altceva ce nu era de natura stiintifica.

Familia tocmai se mutase intr-un orasel numit Eluru in zona Andhrapradesh din India. Din cauza conditiilor neigienice am prins o dizinterie acuta. Nevoind sa ma ocup singur de propria-mi vindecare, m-am dat pe miinile unui prieten care lucra la Spitalul General din regiune.

In ciuda unei intregi serii de antibiotice dizinteria nu s-a oprit. Am pierdut o cantitate mare de singe. In plus a inceput o febra mare. Dupa numai citeva zile conditia mea s-a deteriorat cu repeziciune. Pulsul a scazut rapid si abia se mai simtea.

Trei zile mai tirziu, la miezul noptii cu luna plina, doctorul a fost chemat de urgenta caci eram pe cale de duca. In timp ce-mi lua pulsul am simtit dintr-o data cum am parasit trupul.

Ma uitam la propriul meu corp de sus, din tavan.

Vizibilitatea era scazuta ca si cum un nor negru de fum ma despartea de totul din jur. Durerea enorma pe care o avusesem inainte de a-mi parasi trupul disparuse pe deplin. Eram calm si compus.

Dintr-o data mi-am dat seama ca murisem!

Dumnezeul Meu! Mi-am adus copiii si familia intr-un loc strain fara vreo siguranta financiara! Nimic in jur nu era clar. Totul era ca in ceata.

Dar parca vedeam fara a-mi folosi ochii, auzeam fara sa fie vreun zgomot. Eram ca in o alta dimensiune de existenta. Auzeam plinsetele femeilor acolo jos pe pamint si chiar conversatiile lor soptite. Un gind devenise foarte important pentru mine. Cit de absurda este Viata! A doua zi dimineata corpul imi va vi dus la crematoriu. Oare numai atit este viata. Ce sfirsit fara rost la capatul atitor minuni posibile si ocazii pierdute. Parea ca o bula de aer ce pluteste la suprafata unei mari.

Atunci ce este moartea? Intrarea intr-o alta dimensiune? Gindeam foarte calm si obiectiv in timp ce mintea si trupul se gaseau acolo jos! Ca si cum nu eram eu cel ce murise. Ma gindeam cum evolutia inzestreaza materia cu nivele din ce in ce mai inalte de constienta si cum moartea parea ca vine si le rapeste intr-o clipita.

In timp ce gindeam asa am simtit dintr-o data o prezenta. Intr-o comunicare fara cuvinte Acea prezenta mi-a spus ca puteam sa intru din nou in trup daca doream. Dar ca nu era timp de pierdut. Dar in acel moment critic l-am implorat sa-mi dezlege misterul Vietii fiindca aceasta ma preocupase foarte mult in acel moment.

Apoi am vazut o minunata viziune de stele ce treceau in mare viteza pe linga mine. In centrul acelui tumult am vazut o lumina stralucitoare. Fiecare stea parea a fi un centru minuscul de constienta. Ele se uneau sau se dezlipeau de o constienta centrala care era VOINTA cosmica care stralucea ca un soare imens!

Viziunea a disparut si l-am vazut pe doctor deasupra mea uitindu-se la mine mirat peste masura. I-am zimbit stins si i-am spus ca sint O.K.

In acea stare cind eram in afara corpului mi-am putut indeplini toate dorintele de parc eram Atotputernic si Atotstiutor!

M-am gindit la mama si am vazut-o imediat pe un peron de gara ce era la sute de mile departare!

Cind am intrat in trup, infectia virulenta a disparut si in citeva zile m-am recuperat pe deplin. Mai tirziu mama mi-a confirmat ca intr-adevar alergase pe peronul din Vijayavada intrebind de unde sa ia trenul spre Eluru, asta dupa ce primise telegrama in legatura cu starea mea critica.

LMV-urile nu se pot explica in termeni normali, obiectivi. Dupa aceea am trecut printr-o schimbare pozitiva a personalitatii. Mi-a disparut orice urma de aroganta din mine.