ABSTRACT: Acesta este o revizie a literaturii si studiilor despre vise imbinata cu un studiu retrospectiv al trairilor de Limita dintre Viata si Moarte (LMV-uri) care isi pun intrebarea �daca trairea lor avea ceva asemanator viselor?" Aceasta lucrare descrie in mare notiunea de constienta si de starile care deriveaza din ea in ceea ce priveste amintiri, aduceri aminte si descrierea experientei. Apoi compara si contrasteaza LMV-urile cu visele, folosind ca fundal realitatea.

Cuvinte cheie: trairea de Limita dintre Viata si Moarte, vise, realitate, constienta

Vise, Experienta de Limita dintre Viata si Moarte, si Realitatea
de Jody

Cereri pentru reproducrea acestei pagini trebuie trimise lui Jody A. Long, J.D. la

INTRODUCERE

Cu toate ca nu exista un consens in ceea ce priveste o definite a trairii de Limita dintre Viata si Moarte (LMV), un studiu olandez relativ recent semnat de Dr. van Lommel, defineste LMV-ul ca pe “o amintire ce este relatata mai tirziu si care cuprinde toate impresiilor din cursul unei stari aparte de constienta, ce include elemente specifice cum ar fi: experienta in afara trupului, sentimente placute, vederea unui tunnel, a unei lumini, a unor persoane decedate, sau o revizie a vietii” (van Lommel, 2001). Punctul critic al acestei conceptii moderne de LMV il reprezinta realizarea faptului ca exista o “stare speciala de constienta.” Cea mai cunoscuta stare particulara de constienta pe care o traiesc atit cei ce au experinte de LMV cit si cei fara, este visul. Unii oameni cu trairi de LMV se intreaba daca cele traite au fost un vis sau realitate. Altii, atunci cind relateaza trairile avute se lovesc de explicatia celorlalti care spun ca a fost ‘numai un vis’. Iar altii descriu aceste trairi ca fiind mai reale decit ‘realitatea’ propriuzisa. Starile alternative de constienta pot fi intelese mai bine daca studiem procesul prin care trecem pentru a memora informatiile ce ni se transmit si cum le accesam in memorie.

Memorarea informatiilor si aducerea aminte:

Descoperiri recente arata ca oamenii de obicei depoziteaza informatiile ca pe un manunchi care este legat de un anumit sentiment trait in acel moment si apoi plaseaza acea informatie intr-o parte a creierului care este domeniul conceptiilor. (Ornstein, 1991). Cind este necesar sa recuperam o memorie, sintem ‘programati’ sa ‘completam spatiile libere’. Chiar Freud a observat ca memoriile sint depozitate cu ajutorul sentimentelor ce le avem in momentul trairii respective (p. 89). Emotiile, sentimentele sint cele care organizeaza felul in care depozitam si accesam informatiile din creier.

Amintirea memoriei va fi reconstituita datorita predilectiei creirului pentru ordine si stabilitate. Memoria are o anumita ordine si de obicei va fi relatata intr-un fel care are sens din punct de vedere subiectiv pentru persoana respectiva. Asemanator unui calculator de la care luam o informatie accesind o anumita emotie care se gaseste intr-o portiune bine definita a creierului. Aceasta potiune de memorie este strins legata de o infomatie sau mai multe informatii iar creierul aduce povestirea care I se pare lui cea mai logica pentru a lega aceste portiuni de informatii care sint separate. Aceasta inseamna ca informatia face parte dintr-un cadru subiectiv al realitatii.

O teorie curenta din studiul constientei este aceea ca memoriile nu sint depozitate in creier (Berkovich, 2001). Berkovich este in fruntea cercetatorilor de stiinta care exploreaza teoria ca nu este posibil ca creierul sa actioneze ca o unitate de informatii depozitate, deoarece nu este posibil ca sa poata retine toate informatiile necesare pentru a functiona in societatea in care traim. Ca urmare, oamenii de stiinta iau in consideratie idea ca creierul uman este mai degraba o unitate de acces asemanatoare unui receptor de radio. Depozitul de memorii se afla insa in alta parte.

Sa ne gindim la faptul ca pe timpul cit sintem treji nu ne aducem aminte cu precizie de 100% si ca trebuie sa ‘completam’ restul de lacune. Totusi, in timpul starii de Limita dintre Viata si Moarte, oamenii descriu revizia vietii cu o precizie mai mare de 100% cu privire la absolut orice lucru ce l-au trait in viata de pe pamint. Ei descriu chiar si felul in care faptele lor I-au afectat pe cei cu care au venit in contact in decursul vietii. Multi dintre cei ce au avut experienta de LMV au descris ceea ce simteau ceilalti oameni. Datorita acestor diferente dintre cele doua stari, cea a realitatii curente si cea de LMV, se pare ca aceasta vine in sprijinul studiului lui Berkovich si sugereaza ca memoriile nu sint depozitate in creier, dar in acea parte care supravietuieste dupa moarte.

Felul in care memoriile sint impletite impreuna cu alte frinturi de informatii se bazeaza pe felul de sentimente si de ceea ce persoana respectiva emite din el. Desi in realitatea curenta si in realitatea de LMV acest proces de emisie este diferit, felul in care memoria este recuperata este asemanatoare. In viata de zi cu zi primim impresii cu ajutorul simturilor exterioare. Aceastea au tendinta de a imbiba memoriile noastre cu anumite sentimente si de a atasa sentimente acestei simtiri. Memoriile noastre pe timpul cit sintem treji au o perspectiva tri dimensionala si sint fixate cu ajutorul simturilor printr-un mechanism de amintire de tip tri dimensional.

Pe de alta parte, pe parcursul starii de LMV (Limita dintre Viata si Moarte), constienta noastra nu mai este legata de simturi, ea este inundata in abundenta de sentimente si perceptii fara margini (www.nderf.org, Long, 2003). Cei cu trairi de LMV descriu culori mult mai vi, viziune de 360 grade si vedere fara a folosi ochii fizici, aud sunete ce nu le-au auzit niciodata pe pamint, si traiesc niste sentimente cu o profunzime ce nu au cunoscut-o niciodata. Aceste perceptii sint consistente cu cele la care ne asteptam intr-o dimensiune de ordin patru sau chiar mai mare (Long, Jody, 2002).

Dupa cum am mai descris si intr-o lucare precedenta, sentimentele sint singura constanta dintre cele doua stari de constienta (Long, Jody, 2003). Intensitatea emotiilor par a aduce cu ele luciditatea si usurinta in ceea ce priveste amintirea celor traite. Cu cit sentimentul este mai intens cu atit mai clar persoana respectiva isi aminteste de ceea ce a simtit. In cazul trairilor de LMV se creaza un moment de ‘aprindere de lumina’ pe care de obicei il avem numai cind sintem perfect constienti. Momentul de ‘aprindere a luminii’ se petrece atunci cind creierul este eliberat, se detaseaza. Evenimentul se fixeaza ca o stampila pe creier in asa fel incit el poate reveni in amintire atunci cind persoana respectiva nu mai este interesata de propria viata.

In cazul de LMV, este evident ca acest moment de ‘aprindere a luminii’ nu se petrece decit atunci cind persona respectiva revine la viata. Aceasta vine in ajutorul argumentului ca memoria este depozitata in afara trupului fiindca, daca acest moment de ‘a se face lumina’ in privinta aducerii aminte se petrece atit in viata de zi cu zi cit si pe timpul de LMV, atunci felul sau locul de unde vine amintirea trebuie sa fie acelasi. Stim ca atunci cind cineva moare nu este cu putinta ca memoria sa fie in creier, si cu toate acestea memoria este cit se poate de clara. Si stim ca cei cu experiente de LMV isi amintesc perfect viata lor paminteasca pe cind creierul lor este mort si nu-l pot accesa. Cei ce nu-si aduc aminte de experienta de LMV pot avea ceva restrictii de constienta sau protectii in mecanismul de copiere. Aceasta va fi descrisa ma jos unde vom vorbi despre compartimentarea, impartirea creierului cu delimitari finei sau groase.

Definitia viselor:

Ca sa intelegem cum visele si LMV-urile se aseamana sau difera unele de altele este bine sa intelegem intii citeva conceptii cu privire la vise. Visele se pot descrie ca ‘o serie de imagini, idei, etc., ce se petrec in timpul somnului’ (American Heritage Dictionary “Dictionarul American de Ereditate, 1978). In mod obisnuit intelegem ca visele sint lucrarea subconstienta a creierului care proceseaza realitatea din timpul zilei, pe cind sitem treji. O definitie mai tehnica este aceea ca visul este o stare neconstienta, elecrofiziologica care se petrece in timp ce sintem in viata (Pagel, 2001). O imagine din timpul visului poate fi definita ca orice unitate de experienta constienta care este auto generata in ceea ce priveste domeniul perceptiei, cunoasterii sau al sentimentului. (Kahn & Hobson, 1993) Aceste imagini din timpul visului apar din relatiile acestor trei domenii, ele contin descrierea/scenariul pe care memoria noastra si-o aminteste din trairea realitatii noastre subiective. Carl Jung descrie visul ca pe o parte din subconstienta colectiva (Grosso, 1984).

Aspectul fizic al viselor:

In timpul noptii majoritatea oamenilor viseaza intre trei sau patru ore pe noapte. Creierul intra intr-o stare care se numeste ‘miscarea rapida a ochiului’ (REM-rapid eye movement) . In aceasta stare, creierul trimite semnale catre restul corpului sa inceteze orice miscare si sa intrerupa toate procesele care nu sint esentiale metabolismului. Creierul insa este la fel de activ in timpul somnului cum este in stare treaza. Diferenta principala este ca nu exista nici un stimul sensorial exterior care sa tina intr-ul loc experientele traite. Creierul rational, care mai este cunoscut sub numele de creier mammalian, nu este la fel de activ in timpul somnului de REM . Dar pionii, care se mai numesc si partea primitiva sau repltilica a creierului, functioneaza mai puternic pentru ca creierul mammalian nu este la fel de dominant. Pionii sint partea creierului care inmagazineaza sentimentele de baza, primitive si sint de asemenea responsabili in ceea ce priveste sentimenul de intuitie. Astfel, din cauza lipsei de fixatie a senzatiilor si naturii primitive a pionilor, visele au tendinta de a fi fluide, simbolice si au mai multa emotivitate decit in starea normala de trezie. Cind ne aducem aminte de un vis, trecem prin acelasi proces de aducere aminte a realitatii.

Conform lui Alan Hobson si Robert McCarley, ei speculeaza ca visele sint un produs al procesului de REM, care reprezinta partea inferioara a creierului (Ornstein, p.196). Visul este explicat ca pe o incercare a creierului de a face sens dintr-o multitudine de imagini care apar la intimplare ca urmare a reactiilor chimice ce se petrec in timp ce corpul fizic se relaxeaza. Deoarece toate mamiferele au aceasta experienta de REM (miscarea rapida a ochilor), oamenii de stiinta au tras concluzia ca visul este de fapt o simpla forma de adaptare a organismului. Unii oameni care in decursul zilei invata niste lucruri foarte complicate prezinta un numar crescut de REM in timpul somnului. Somnul de REM stimuleaza sistemul nervos, exerseaza legaturi si tin creierul proaspat, in forma, si gata pentru ziua ce urmeaza (p.197).

Dupa cum ne imaginam, exista multe aspecte in ceea ce priveste definitia viselor, asa cum exista multe aspecte in ceea ce priveste definitia de LMV, experienta mistica sau oricare alta stare atenuata de constienta. In ceea ce priveste definitia starilor alternative exista multe lucruri in comun cum ar fi, experienta insasi, comparatia experientei cu starea de trezie, punerea trairii intr-un context care sa aibe sens pentru creierul nostru, si punind experienta intr-o ordine anumita pentru a putea fi comunicata noua insine si altora.

Tipuri de vise:

Exista mai multe tipuri de vise. Una dintre ramuri este numita ‘visul lucid’. Termenul a fost folosit pentru prima data intr-un studiu publicat in 1913 de catre psihologul olandez Frederik van Eeden (www.spiritweb.org). Diferenta principala intre visul obisnuit si cel lucid este ca in timpul visului obisnuit cel ce viseaza nu stie ca el/ea viseaza, iar in timpul somnului lucid, cel ce viseaza este constient de faptul ca viseaza (Gillespie, 1997). Trebuie spus ca sint citeva persoane care au raspuns ‘da’ la intrebarea pusa de Institului de Cercetari a Limitei dintre Viata si Moarte care este: "A fost trairea avuta asemanatoare in vreun fel unui vis?" si ei arata asemanarea dintre visul lucid si trairea de LMV. Aceste comparatii s-au referit la samani, sau practice religioase de tip Indian american.

Exista de asemenea vise care sint cu adevarat o descarcare ori un procces ce este direct legat de un eveniment obisnuit din viata de trezie, si probabil ca ele isi au originea in procesul fiziologic al creierului. Alte vise par a origina in riul de constienta si sint mai asemanatoare trairilor de LMV. Ronda Snow descrie doua feluri de vise atunci cind compara visele lucide cu trairile in care sint comunicate experiente de dupa moarte:

"Toate visele pe care le-am avut si pe care mi le-am reamintit a doua zi au urmatorarele lucruri in comun: erau in culori, mai mult sau mai putin lucide, mi le-am reamintit mult timp dupa aceea, si de cele mai multe ori aveau o natura multi sensoriala. Trasaturile care deosebeau comunicarile de dincolo de aceste vise si care indemnau la un studiu mai profund erau: intesitate dramatica crescinda….sunetele si culorile erau cu mult mai pronuntate si mai clare... si in deosebi continutul emotional. Visele nu aveau multe emotii in ele, era ca si cum priveam un film, sau ele nu persistau dupa ce visul se termina. Celelalte ‘vise’ aveau un continut emotional puternic … chiar dupa citeva zile " (Edinger, 1984).

Aceasta descriere nestiintifica este in deplina concordanta cu observatiile lui Grosso care spune ca atit visele cit si trairile de LMV isi au originea in aceeasi impletire de constienta si sint folosite aceleasi mecanisme (1983, p.22).

Un lucru important gasit ca urmare al acestui studiu intitulat Vise si LMV-uri a fost ca visele rareori reproduc vreo parte a experientelor traite (Long, Jody and Long, Jeffrey, 2002). Aceasta este probabil cea mai puternica evidenta cu privire la diferenta dintre vise si LMV-uri care indica ca ele sint in general stari de constienta total diferite. Cu toate acestea, asemanarile dintre LMV-uri si visele lucide asa cum sint descrise mai sus pot ridica niste intrebari interesante intr-un studiu al spectrului constientei. De exemplu, se poate spune ca asa cum cel care are vise lucide stie ca viseaza asa si cel care are trairi de LMV este constient ca are o traire reala. Poate exista o legatura intre constienta, vise si LMV-uri cu ajutorul mecanismului folosit in vise lucide sau trairi din afara corpului fizic. Starea de constienta speciala din timpul trairii din afara trupului fizic a celui ce traieste un LMV va necesita mai mult studiu inainte de a fi inteleasa.

Aspectul fiziologic al Viselor:

In analiza viselor, Freud se refera la procesul de condensare ce ce petrece in creier. Cind visam, exista o legatura sau o combinatie a amintirilor celui ce viseaza in concordanta cu sentimentele sau taria emotiilor care ii preocupa in acel moment. (Harmann, E., 1996) Acest fapt este consistent cu studiile recente asupra constientei in stare de trezie in care s-a aflat ca portiuni din memorie in ce priveste un anumit eveniment sint legate intre ele prin accesarea unui anumit domeniu emotional din creier. Diferenta principala din vise este ca in loc de umplerea de lacune cu privire la un eveniment anume, se acceseaza un domeniu emotiv unde oameni si evenimente asociati cu acel eveniment sint insirati impreuna ca sa compuna o poveste fluida.

Procesul de visare pare a fi facut din din ‘legaturi incrucisate, conectii facute din orice material este la dispozitia memoriei si a imaginatiei, ghidate de sentimentele dominante ale celui ce viseaza, care incet, incet devine mai putin intens si isi schimba infatisarea cind problema este rezolvata sau integrata’ (Harmann, E., 1996). Acest fel de ‘curatire emotionala’ este foarte asemanatoare cu ceea ce este descris ca o revizie in trairile de LMV. Evenimentele au sentimentele atasate lor si persoana respective se hotaraste sa schimbe obiceiurile. In studiul pe care Harmann l-a facut cu persoane care au suferit o trauma severa el spune, "emotia puternica a celui ce viseaza conduce procesul de vis inspre alegerea sau clarificarea tiparului din pinza de paianjen al memoriei care este legat direct de emotia respectiva"

Visele pot folosi si ca gindire creativa deoarece nu avem restrictiile impuse de lumea fizica si aceasta inlesneste alte feluri de conectii intre idei.

"Einstein a fost intrebat de catre Jacques Hadamard despre natura procesului lui de gindire in timpul ce lucra cu probleme de matematica, el a raspuns : "imagininile ce se imbina intr-un fel jucaus par a fi aspectul esential in gindirea creatoare—inainte de a se face legatura cu aparitia logica a cuvintelor sau alte semne sau simboluri prin care pot fi comunicate celorlalti . . . Acestea trebuiesc cautate cu greutate numai in faza secundara, pe cind. . . jocul de asociatii este indeajuns de stabil si se poate reproduce cind vrei." Einstein spune ca imginile lui erau cu precadere vizuale si unele erau chiar de tip muscular." (States, B, 2000)

Densitatea si subtirimea peretelui membranei periferice ale personalitatii:

Un alt fel de a observa cum visele, LMV-urile sau starile de trezie se sint conectate intre ele intr-o sigura persoana este sa ne uitam la delimitarea groasa sau subtire al peretelui membranei ce inconjoara personalitatea unui om. Chestiunea masurari acestui perete nu este o conceptie noua. Dupa parerea lui Abraham Maslow capacitatea unei persoane de a trai anumite stari transcendente depinde de calitatea de ‘deschidere’ pe care acest individ o are si care permite acestor trairi sa aiba loc (Kohr, p. 171). Maslow a numit pe cei cu un ‘perete gros’ ‘personalitati constrictrive’ care au tendinta de a bloca trairile supra sensoriale. Harmann descrie peretele membranei ca:

"o dimensiune a personalitatii care se refera la gradul de separare sau compartimentare (grosime) opusa la fluiditatea sau unirea (subtierea) ce se petrece in toate functiile mentale. Cei ce au personalitati delimitate de membrane ‘groase’, tin perceptiile, gindurile si sentimentele distincte si separate unele de altele; sint foarte organizati in ceea ce priveste timpul si spatiul; au tendinta de a gindi in ‘alb si negru’; au un simt bine demarcat al persoanei lor; si sint de obicei foarte ‘cu picioarele pe pamint’, bine definiti si de multe ori chiar rigizi. Cei cu personalitati delimitate de membrane ‘subtiri’ ‘fine’ sint cu totul opusi: ei pot avea trairi de sintezie; permit unirea gindurilor si al sentimentelor; deseori au fantezii aprinse, care nu se disting prea bine de realitate; sint mai putin bine definiti; au tendinta de a vedea lucrurile in ‘gri’; au un sentiment slab in ceea ce priveste persoana lor; si se implica total in relatiile omenesti " (Harmann, E., 1996).

Prin urmare, cu cit mai ‘groasa’ sau mai rigida este delimitatia unui individ, cu atit el raporteaza mai putine vise. In timp ce persoana cu delimitatii mai ‘subtiri’ sau mai fluide are vise mai multe si ele se amesteca cu realitatea zilnica.

Conform lui Richard Kohr, cei cu trairi de LMV (Limita dintre Viata si Moarte) demonstreaza un grad mult mai mare de ‘deschidere’ in ceea ce priveste starea de visare decit cei ce nu au asemenea trairi (Kohr, 1983). Ei vad mai multe culori, tipuri si un numar mare de feluri de a simti, si stari de vis neobisnuite. In plus, ei depun mai mult effort in ceea ce priveste aducerea aminte a viselor si au tendinta de a le privi ca fiind un ajutor in viata lor. Cei cu trairi de LMV raporteaza o intensitate mai mare, cu o intelegere mai profunda si cu calitati pozitive in timpul meditatiilor private, ei sint mult mai consistenti in ceea ce priveste respectarea orei sau a zilelor in care se tine meditatia, si raporteaza o influenta mai mare a meditatiei in viata de zi cu zi. Aceasta sugereaza ca cei cu trairi de LMV au o predispozitie de a avea o membrana subtire intre compartimentele creierului asa cum o descrie Harmann, sau poate ca tocmai acea traire de LMV face ca gindirea lor sa fie mai fluida si mai putin bine definite, compartimentata.

Palmer a facut niste cercetari relevante in 1979 cind a incercat sa inteleaga legaturile dintre vis, starea mistica si trairile para normale. (Kohr, p.170) Ela a gasit ca usurinta cu care visele sint reamintite si tendinta spre vise lucide sint indicii al unui “grad de care este capabila mintea constienta de a avea acces la mintea inconstienta (p. 171)." Concluzia acestui studiu a fost ca legatura dintre fenomenle psihice si starile mistice vine din accesul pe care, in timpul starii de trezie, individul il are la inconstient. El mai sugereaza de asemenea ca creierul rational trebuie suprimat pentru a impidica mecanismele eului represiv care previn starile mistice sau fenomenele psihice de a ajunge pina la creierul in stare treaza.

Acest rezultat este consistent cu ceea ce noi cunoastem despre constienta. Dupa parerea lui Ornstein, creierul a evoluat astfel incit sa ne permita sa reactionam in fata unor situatii de urgenta care face parte din mecanismul de supravietuire a omului. (1991). Astfel, mintea subconstienta se ocupa de tot ceea ce primeste direct de la simturile fizice. Numai acele lucruri care sint cu adevarat importante merg la creirul mammalian. Acesta pune un nivel de control de trecere al gindurilor si simturilor care in mod obisnuit sint ignorate de creierul superior. Acest studiu este in concordanta si cu studiul delimitarii a lui Harmann. Cei cu trairi de LMV, stari mistice si fenomene psihice au delimitari subtiri.

Ca urmare, trairile care in mod obisnuit sint ignorate de cei cu delimitari groase nu sint recunoscute ca autentice. Cu toate acestea, cei cu delimitari subtiri traiesc si vad lucruri pe care ceilalti nu le pot trai sau vedea.

Dr. van Lommel a observat ca virsta poate juca un rol in ceea ce privesc trairile de LMV (Limita dintre Viata si Moarte) La adulti, numarul este intre 5-12% in functie de care statistici se foloseste studiul.

In studiile Dr. Melvin Morse, 85% din copii care sint re-adusi la viata au experienta de LMV. In mod obisnuit copiii au un ego mai putin dezvoltat decit adultii, si astfel ai au delimitari mai subtiri. Astfel, ego-ul (folosit aci in sensul de eul propriu), sau grosimea delimitarii poate juca un rol in ceea ce priveste ce acces are individul la subconstient, cu privire la trairea de LMV. Se prea poate ca toti oamenii care au trecut prin experiente grave sa aiba trairi de LMV, dar numai aceia cu delimitari subtiri sa-si poata reaminti trairea respectiva. Inainte de a se confirma acestea sint necesare mai multe studii aprofundate.

Interpretarea trairii:

Exista un termen german "Umwelt" care descrie ca realitatea si finalitatea universului depind de cel ce priveste lumea din punctul lui de vedere. (States, B, 2000). Nu exista o ‘perceptie imaculata’ a realitatii sau un punct de vedere superior. States atrage atentie asupra faptului ca “ pentru ca oamenii sa traiasca pe pamint ei au nevoie ca sa accepte realitatea paminteasca ca adevarata. Daca am trai intr-o lume cu alte proportii de probabilitate noi le-am folosi ca masuratori ale realitatii acelei lumi. " In consecinta, “omul nu poate avea un simtamint ne-real sau o traire ne-reala. La fel, nu conteaza daca ceea ce am simtit sau trait se petrece in starea de vis sau de trezie; asa incit realitatea unei lumi ‘imaculate’ sau transcendentale din afara experientei nu are nici o importanta. Insasi experineta predica lumea in care se petrece ea." In mod ironic, singura metoda de a diferentia intre lumea reala sau vis este prin comparatia memoriilor cu ceea ce cunoastem prin propriile simturi fizice.

"Tot ceea ce un organism poate produce constituie domenuiul sau de cunoastere. Altfel, se poate spune ca toate fiintele se amagesc, inclusiv fizicienii si matemacenii, care traiesc intr-o lume unde domeniul de cunoastere este limitat. Viespea are ‘logica’ ei cind se confrunta cu anumite probleme. Perspectiva noastra ‘superioara’ asupra logicii ei poate dezvalui un adevar despre care viespea nu este constienta, dar ca sa spunem ca ea traieste intr-o lume a iluziei este ca si cum viespea si-ar zice , "Se petrece ceva ciudat aici”. Atit viespea ca si visatorul nu are are aceasta capacitate. Trebuie sa-si resolve problema in felul ei de viespe, adica sa repete aceeasi metoda de cite ori este necesar" (States, B., 2000).

In procesul de aducere aminte a viselor, individul trebuie sa le reconstitueasca intr-o descriere care face sens atit pentru sine cit si pentru ceilalti. Aceasta descriere se petrece in decursul trairii de LMV si poate avea loc si prin anumite evenimete din viata de zi cu zi. “Un text este, literalmente, ‘o impletire’ a elementelor luate dintr-un anume cod pentru a comunica ceva” (Kilroe, 2000). Deoarece textul viselor si al trairilor LMV sint din afara experientei noastre de realitate, persoanele in cauza gasesc cu greu cuvinte pentru a comunica cele petrecute in acele stari speciale. Este foarte greu sa descriem cele intimplate in timpul viselor sau al trairilor de LMV in asa fel ca sa “fie compatibil cu idea noastre despre ceea ce ar trebui sa formeze un tot inteligibil." (Freud, citat de Kilroe, 2000)

"In timpul noptii avem vise si in timpul zilei am invatat se le interpretam intr-un anumit fel. . . . Cind ne pregatim sa interpretam un vis, gasim ca multe portiuni din acel vis sint neregulate si din punct de vedere al intelegerii de care sintem capabili, nu au nici o importanta. . . . Elementele esentiale ale unui vis sint gindurile-vis, si ele au inteles, legaturi logice si ordine . . . Elementele visului, pe linga ca sint condensate, sint asezate apropape in intregime intr-o noua ordine, mai mult sau mai putin independenta de felul cum au fost originar. In cele din urma, trebuie adaugat ca indiferent in ce a fost transformat materialul original prin procesul de vis, el a fost supus unei noi influente. Aceasta este cunoscuta sub numele de ‘revizie secundara’, si telul ei este, in mod evident, de a lasa deoparte desconectiile si neintelesurile produse de activitatea de vis si sa o inlocuiasca cu o noua intelegere. Dar aceasta noua intelegere, la care s-a ajuns prin aceasta revizie secundara, nu mai are intelesul dintii al gindurilor-vis." (Freud, 1950, pp. 118-119)

METODOLOGIA

Pe fundalul de vise, LMV-uri, stari alterate, intelegere a realitatii si studii in constienta, putem sa incepem sa intelegem rezultatele unui studiu facut pe internet de catre Fundatia de Cercetare a Limitei dintre Viata si Moarte (NDERF). La inceputul formularului se explica telul acestu studiu, felul cum se va folosi acest material, se asigura anonimitatea conform cu dorintele individului, si faptul ca acest studiu nu compenseaza pe participanti. Acest formular contine un capitol unde cei ce au avut trairi de LMV isi impartasesc experientele si raspund la aproximativ 50 intrebari cu privire la demografie, elementele care constituie experienta si efectele de mai tirziu. Din 650 persoane care au raspuns, 318 (48.9%) au indeplinit definitia Fundatiei de traire de LMV (Limita dintre Viata si Moarte). Pentru acest studiu NDERF foloseste urmatoarea definitie a trairii dintre Viata si Moarte - "o traire clara legata de o constienta care este capabila de observatie, aparte de corpul fizic, care se petrece in cazul unei morti iminente sau a amenintarii cu moartea"

Doua dintre intre intrebarile cele mai relevante din acest studiu au fost analizate, ele sint: 1) "Care a fost nivelul dvs. de constienta si agilitate in decursul acestei trairi?"; si 2) "S-a asemanat aceasta traire unui vis?”

RESULTATE

Dintre 318 de LMV-uri care au fost trimise, 307 (96.5%) au raspuns intrebarii, " Care a fost nivelul dvs. de constienta si agilitate in decursul acestei trairi ?" Cantitativ, aceasta nu a fost o intrebare caci mulit au raspuns ca nivelul lor de contienta a fost zero pentru ca erau morti. Insa, calitativ, raspunsurile au fost graitoare caci 226 (73.6%) de persoane au raportat ca au fost foarte treji, foarte agili, si mai alerti decit in viata de zi cu zi , sau au fost foarte constienti de ce se petrecea cu ei. Multi dintre cei ce au dat explicatii in detaliu au facut deosebirea intre trupul total inconstient si starea de constienta supra agila ca urmare a mortii.

311 de persoane (97.7%) au raspuns ‘da’ sau ‘nu’ sau ‘nesigur’ la intrebarea “S-a asemanat aceasta traire unui vis?” Dintre cei ce au raspuns, 192 de participanti (62.5%) au descris in amanunt. Cu toate ca la prima vedere intrebarea indeamna spre un raspuns afirmativ, intentia a fost ca sa-I faca pe participanti sa impartaseasca cu deamanuntul orice legatura li se parea ca ar exista intre vis si trairea de LMV. Dintre 311 de descrieri la aceasta intrebare, 233 (74.9% au fost clasificate ca “nu”, 74 (23.8%) ca
da,” si 4 (1.3) as “nesigur." Dintre participanti, 115 (36.9%) nu au dat nici o explicatie, 99 (31.8%) au raspuns "nu" si 16 (5.1%) au raspuns “da."

Din 311 de raspunsuri , 192 au avut comentarii in plus care au fost analizate pentru a gasi cuvintele cheie ce aratau ceea ce participantii considerau a fi vis sau nu. Cea mai mare parte din cele 68 de raspunsuri au descris visul in termen de realitate. Ei vorbesc despre ceea ce cunoastem aici pe pamint ca realitate pentru ca o observam cu ajutorul simturile fizice. Alte raspunsuri au contrastat visele cu “intensitate, agilitate, mai puternic decit un vis” 23 (7.2%), "adevarata realitate este dincolo” 21(6.6%), si usurinta cu care si-au reamintit de cele traite 15(4.7%).

Aceste comentarii au fost categorizate mai departe in conceptii. Din nou, cel mai mare concept a fost ca 97(50.5%) din cei ce au avut trairi de LMV au distins categoric diferenta dintre vis si realitatea acestor trairi, cu comentariii ca "foarte real, nu era ireal, dincolo este adevarata realitate, era placut acolo, mi se parea ca eram treaz acolo ". 58 (30.2%) de persoane au vorbit despre aducerea aminte a celor traite folosind cuvinte ca “intens, viu, mai puternic decit un vis, usurinta in amintirea trairii, isi aminteau ca si cum s-ar fi petrecut ieri, claritate, nivelul ridicat de cunoastere si constienta." Calitati asemanatoare viselor au fost descrise de 49 (25.5%) de participanti ca: "supra reale, nu ca un vis obisnuit, ciudat, strain, plutire, zbor, ca un vis dar cumva altfel, tunelul si spatiu gol si lumina alba era asemanatoare visului, unele portiuni din traire erau schimbate sau amorfizate, LMV-ul era nereal si apoi s-a schimbat, LMV-ul avea aspecte de viziune sau vise lucide."

Alte conceptii contineau comparatii ale LMV-urilior cu visele in termeni de: 1) emotionabilitate 8(4.2%), "sentimente si emotii, pace, fara frica"; 2) perceptii 14 (7.3%) "continue, in ordine, ca vizionarea unui film sau piesa de teatru, timpul/spatiul schimbat, nu putea controla cursul evenimentului ce se petrecea in fata lor"; 3) perceptii fizice 13 (6.8%), "nici un punct de referinta, nici o durere sau boala, nu putea simti corpul fizic, vedea culori"; si 4) nu avusesera nici un context anterior (2.1%), "prea tinar, inefabil.

DISCUTIE

Unul dintre lucrurile care m-a intrigat pe mine, cind am inceput sa frecventez intilnirile conferintei IANDS din Seatte a fost, ca dupa ce ii ascultam pe cei ce vorbeau de trairile de LMV am inceput sa ma intreb “Ce este de fapt realitatea?" Acest studiu despre procesul de vis vorbeste despre starile modificate in termeni de constienta, realitate, amintire, reconstituirea intimplari si integrarea experientei in realiatea fizica, paminteasca.

Deoarece majoritatea celor cu trairi de LMV (Limita dintre Viata si Moarte) au indicat ca experienta lor nu se asemana de loc cu un vis, trebuie sa luam in consideratie ce inseamna a visa si de ce LMV-ul ar putea fi diferit. Daca peste 73% din participanti spun ca trairea nu se asemana viselor, atunci ce a fost, cu ce putem sa o asemanam?

In esenta, cei ce trec prin experiente de LMV trec prin acelasi process prin care trec cei ce vor sa-si aminiteasca o traire ce au avut-o in timp ce se aflau intr-o stare schimbata, modificata (nu starea de trezie de zi cu zi). Motivul pentru care stim ca ne aflam intr-o stare altfel decit cea normala este prin comparatia celor amintite cu realitatea de pe pamint. Pentru inceput, tot ceea ce un traitor de experiente de LMV poate sa faca este sa reactioneze la trairea avuta. Citeodata dureaza zile si chiar ani pina cind sint in stare sa puna intr-un oarecare context experienta puternica pe care au avut-o in afara realitatii stiute. Mintea incearca sa fac sens si ordine in aceasta traire pentru a fi capabil sa o puna intr-o povestire, un text. Din aceasta povestire este mai departe procesata de creier ca o relatare subiectiva care sa aibe sens pentru persona in cauza si pentru ceilalti. Experientele de LMV care ne-au fost relatate sint indeajuns de intense ca pot trece peste pragul subconstientei si pot fi procesate in portiunea logica a creierului.

Stim ca unele vise nu sint indeajuns de clare pentru a putea sa treaca din subconstienta in amintirea de lunga durata pentru a putea fi re-amintite mai tirziu. Alte vise sint atit de puternice, ca pot fi re-amintite imediat. Cu cit erau mai clare evenimentele si cu cit era mai usor de re-amintit, cu atit cei ce le traiau le identificau ca ‘ne asemanatoare visului’. Acest lucru este in concordanta cu relatari ale celor ce au avut expriente spirituale care le-au schimbat viata, stari mistice, experiente in afara corpului fizic, sau alte experiente paranormale subiective. Si, mai mult, se sugereaza ca visele clare si-ar avea originea in fluviul constientei sau ca memoria este atit de clara incit este intrepatrunsa de fluviul constientei. Cind se intimpla acest lucru, memoria este imprimata cu memorii din starea de trezie si joaca un rol in felul in care noi percepem ceea ce este realitatea din jurul nostru.

LMV-urile sint descrise in termeni de realitate, intensitate, usurinta re-amintirii si perceptii fizice. Anumite tipuri de vise au si aceste caracteristici. (www.oberf.org) LMV-uril au in marea majoritate un sens de tel, menire si o ordine precisa. Cursul logic al evenimentelor nu este de obicei interrupt , cum ar fi atunci cind visezi si esti interupt de soneria unui ceas. Visele sint descrise ca fiind mai fluide, cu calitati care nu exista in lumea noastra (cum ar fi plutirea), cu evenimente ne-liniare si care nu se petrec intr-o anumita ordine. Scopul visului se gaseste rareori fara a reflecta asupra sentimentelor traite in timpul lui. Majoritatea celor cu trairi de LMV descriu nivelul de perceptie ca fiind supra alert sau lucid pe decursul experientei. Numai anumite vise contin stari de supra alterta sau sau luciditate. Iata citeva din comentariile din acest studiu:

"Parea real, nu existau acele sarituri sau plutiri pe care le ai intre imaginile sau subiectele din timpul visarii" - Tsagali

"Nu pot asemana cu nimic din ceea ce imaginatia mea ar fi capabila sa creeze" - James

" Aceasta lume parea de vis, iar cea de dincolo parea naturala si reala" - J.C.

"Era ca si cum paraseai corpul asemenea unei energii, puteam sa vad foma de energie a corpului; era ca si cum as fi fost cu adevara acolo, ca o excursie de week-end" - Frank

"Absolut nimic nu se asemana cu un vis. Era locul cel mai real pe care l-am vazut vreodata” - Christine

"Eram inconstienta pe plan fizic, dar eram mai alerta/ constienta de cind am fost inainte si dupa acea experienta. Ca si cum o fereastra a fost curatita si tu habar n-aveai ca fusese murdara pina cind nu ai vazut diferenta cu ochii tai" - Sheila

Pentru a integra cu succes o experienta de LMV in viata de zi cu zi, s-a gasit ca multi dintre cei cu trairi de LMV au un process de a gindi mult mai flexibil decit cei cu vederi despre lume ‘groase’, compartimentate. Acest proces de gindire este asemanator cu cel al trairilor mistice sau stari alterate. Ar fi interestant de stiut daca subtirimea ‘membranei’ de limita dintre constient si subconstient este un rezultat al experientei de LMV sau a existat intainte de aceasta traire.

Unii dintre participanti au fost de parere ca trairea a fost asemanatoare visului pentru ca pur si simplu nu puteau gasi cuvinte pentru a descrie cele intimplate. Altii si-au exprimat dubiile cu privire la realitate celor traite si au conclus ca a fost un vis. Un participant a numit trairea vis ca sa scape de ridicolul ce l-ar fi primit din partea sotiei si a prietenilor. Interesant este ca, doi copii s-au referit la trairea lor ca fiind un vis pe dealungul vietii pentru ca nu au avut contextul necesar de al numi altceva. La maturitate, si dupa ce au descoperit si alte relatari de LMV, acum definesc experienta ca neavinid nimic in comun cu visele.

Componentul de experienta in afara trupuluil (OBE-out of body), in mod obisnuit locul unde se petrece plutirea, zborul sau miscarea in liber este considerat de participanti ca asemanatoare unui vis. Comentariile, care urmeaza raspunsurilor “da”, “mixte” si “nesigur”, par sa se concentreze mai mult asupra senzatiei de plutire sau a miscarii fara efort ca asemanator cu ceea ce au traiti in timpul viselor. Asemanari tipice cu visele erau: “numai cind pluteam mi-am pierdut controlul de sine” sau “intr-un fel, era ca un sentiment de vis, in general, oarecum ireal. ” sau “totul parea foarte straniu si ciudat.”

Perceptiile joaca un rol principal in felul cum ei clasifica experienta. Cei care se observau pe sine 14 (7.3%), cum ar fi in miscare lenta, pe o scena sau intr-un film, sau trecind printr-o revizie a vietii, erau mai susceptibili in a numi aceste experiente ca fiind asemanatoare unui vis. Insa, cei care care categorizau trairea ca o serie de evenimente, cu toate ca la inceput o defineau ca asemanatoare unui vis, mai apoi parea sa se transforme in ceva cu totul diferit viselor. Din nou, aceasta intareste constatarea ca componenetul de OBE (experienta in afara trupului) al LMV-ului poate fi considerat asemanator viselor si ca dupa aceasta impresie urmeaza partea care contine componente totatl diferite viselor obisnuite.

Cei cu trairi de LMV care au incercat sa faca o legatura intre experienta cu trupul fizic, erau mai degraba inclinati sa se refere la traire ca avind un element de vis. Spre exemplu ei vorbeau despre lipsa totala de durere, sau ca li s-a oprit inima, numai atunci si-au dat seama ca experienta era reala, si nu un vis. Insa, 1.9% din raspunsuri au fost de parere ca ca elementele vizuale traite aveau un element de vis, comparind culorile sau stralucirea vazuta cu cea ‘de vis’. Cei care au gasit ca era o legatura intre experienta cu sentimentele (4.2%), aveau tendinta de a spune ca acele trairi erau foarte asemanatoare viselor. Acestia comparau sentimentele puternice de iubire, liniste, etc., ca avind o natura asemanatoare viselor.

S-a facut de asemenea o studiu care arata ca procesele de LMV, stari mistice si experiente personale supranormale sint descrise in termenii realitatii asa cum o cunoastem aici pe pamint. Dupa ce am revizuit datele, nu se poate sa nu ne intrebam daca nu cumva atunci cind folosim acesti termeni reali, pamintesti, aceasta ne limiteaza, nu ne da voie sa descriem trairea la valoarea ei. Dupa cum a spus si States mai sus, desi oamenii incearca sa fie cit mai ‘logici’ in ceea ce priveste intelegerea ce o au despre trairea avuta, a incerca sa privesti realitate dintr-o perspectiva mai inalta poate revela un adevar pe care majoritatea oamenilor nu il cunosc. Si asemenea viespei, cei care rezolva o problema intr-un fel care este necunoscut celorlalti nu sint neaparati nebuni. Unii oameni nu pot privi starile schimbate de constienta decit prin prizma realitatii de pe pamint. Si ei folosesc aceasta metoda de nenumarate ori, in acelasi fel, de cite ori este necesar. Altii cu o limitatie mai subtire privestc aceste trairi dintr-o persepctiva total diferita a realitati. Nu conteaza care din cele doua metode de a privi trairea este corecta, pentru ca "trairea in sine vorbeste despre lumea in care ea are loc" (States, B., 2000).

Revizuind asemanarile si deosebirile dintre vise, LMV-uri, si felul in care noi procesam realitatea, memoria si amintirile, toate par a fi procesate in acelasi fel. Se pare ca exista o asemanare intre vise si LMV-uri atunci cind visele sint clare sau produc o impresie puternica si se pot re-aminti cu usurinta. Din datele pe care le avem la dispozitie, se pare ca LMV-urile si visele sint de fapt stari alterate ale constientei. Din trairile de LMV este evident ca constienta supravietuieste trupului si de asemenea amintirile pe care le formam in viata noasta traita pe acest pamint.

Exista diferite feluri de limitatii intre mintea constienta si cea subconstieta. Acei oamenii ce au limitatii ‘groase’ tind de a compartimenta si pune la pastrare aceste memorii in anumite portiuni ale creierului. Amintirea pentru astfel de oameni pare sa fie seaca, relatarea impersonala. Realitatea lor este mentinuta cu fermitate in ceea ce experimenteaza aici pe pamint prin simturile fizice. Insa, oamenii cu limitatii ‘fine’ definesc realitatea cu totul diferit pentru ca ei pot accesa alte portiuni ale creierului in timpul starii de trezie. Cei cu trairi de LMV si cei ce viseaza mult intra in categoria celor cu limitatii ‘fine’. Realitatea este o impletire a mai multor stari de constienta.

Cind vrem sa deosebim intre limitatiile dintre creierul constient si subconstient care pot fi ‘groase’ sau ‘fine’ ne vin in minte conceptii intrigante. In ceea ce ma priveste, cred ca dilema poate fi asemanata cu faimoasa intrebare: ce a fost mai intii, oul sau gaina? Spre exemplu, daca creierul este considerat un receptor, este posibil ca riul de constienta sa altereze in vreun fel modalitatea in care infomatiile sint primite? Aceasta ne indeamna la o analiza de la virf spre baza. Ori este ereditate, adica insasi structura creierului poate limita cantitatea de constienta care poate fi primita de un individ? Aceasta inseamna o analiza de jos in sus. Sau este posibil sa existe anumite reguli care coordineaza comunicarea bilaterala dintre creier si constienta?

Ar fi interesant de vazut daca s-ar putea face studii cu privire la tipul de aduceri aminte ale starilor alterate de constienta si in ce parte a creierului se petrec ele. Rezulta ca, daca creierul este considerat ca o unitate care pastreaza impresiile primate, prin izolarea acelei parti ale creierului care are acces la informatiile ce sint depozitate in constient, am putea accesa constienta fara ajutorul creierului care actioneaza ca un receptor. S-ar putea folosi aceasta metoda pentru cei ce sufera de boala Alzheimer, lovituri severe la cap, sau sint in stare de coma.

Cercetarile lui Palmer sugereaza ca majoritatea oamenilor pot fi antrenati sau re-programati sa-si relaxese limitatiile membranei ce inconjoara sub-constientul in asa fel incit pragul sub-constientului sa fie dus mai jos, inlesnind cursul trecerea semnalelor inspre creierul constient. Un studiu mai aprofundat in aceasta directie ar putea mari intelegerea cum trupul actioneaza asupra constientei, si invers, si poate ne-ar permite sa folosim conceptii din cea de-a patra dimensiune pentru inbunatatirea vietii omenirii. Accesul la o lume despre care vorbesc majoritatea celor cu trairi de LMV (Limita dintre Viata si Moarte) si pe care o descriu ca plina de iubire, pace, cunoastere si impacare totala cu o Fiinta Suprema este vrednic de investigatie.

REFERINTE

Dictionar American Ereditar al limbii engleze (1978) Davies, Peter Ed., Dell Publishing, New York, p.217.

Berkovich, S (2001) https://www.nderf.org/Berkovich.htm ; http://arxiv.org/abs/physics/0111093 ; http://www.seas.gwu.edu/~berkov/Theory.htm : http://www.seas.gwu.edu/~berkov/Experiment.htm

Edinger, E. (1984) Creatia Constientului , Mitul Omului Modern al lui Jung, Inner City Books, Toronto, Canada.

Freud, S. (1950) Totem si Tabu, W.W. Norton & Company, New York, NY (1950).

Gillespie, G. (1997) Imginatia hipnopompic si Experienta Imaginatiei si Vizuale a Viselor, Procesul de Vis, 7(3). quotatii (Gackenbach & Bosveld, 1989; LaBerge, 1985).

Grosso, M. (1983) Jung, Parapsychologie, si trairea de Limita dintre Viata si Moarte: Catre un Paradigm Transpersonal, de Michael Grosso, The Journal for Near-Death Studies, 3(1) pp19-22

Harmann, E. (1996) Conturul Teoriei Naturii si a Functiilor procesului de visare, Dreaming, 6(2).

Kahn, D. and Hobson, A., (1993) Self-Organization Theory of Dreaming, Dreaming, 3(3).

Kilroe, K. (2000) Visul ca Text, Visul ca Descriere, Dreaming, 10(3).

Kohr, R. (1983) Experiente de Limita dintre Viata si Moarte in starile alternative, si Sensitivitatea Psi, Anabiosis, The Journal for Near-Death Studies, 3(2) pp169-172

Long, Jody (2003) Emotiile si trairea de Limita dintre Viata si Moarte, https://www.nderf.org/emotions.htm

Long, Jody (2002) Cea dea patra Dimensune si LMV-urile, https://www.nderf.org/fourthdimensionanalysis.htm

Long, Jody, and Long, Jeffrey (2003) Institutul de cercetare in trairile de Limita dintre Viata si Moarte (www.nderf.org).

Long, Jody, and Long, Jeffrey (2003) Institutul de cercetare in trairile din afara corpului fizic (www.oberf.org).

Long, Jody, and Long, Jeffrey (2002) Comparatii intre LMV-uri si Vise, https://www.nderf.org/dreams_nde_research.htm

Ornstein, R. (1991) The Evolutia Constientei, Originea procesului de gindire Think, Simon & Schuster, New York NY.

Pagel, J., Blagrove, M., et al, (2001) Definitia Visului: O Paradigma in comparatia studiului specific ramurei cu privire la procesul de visare The Journal of the Association for the Study of Dreams,11(4)

http://www.asdreams.org/journal/issues/Definitions%20of%20Dream:#Definitions%20of%20Dream:

http://www.spiritweb.org/Spirit/obe-faq.html, citing Van Eeden, F. "Un studiu al viselor" (Proceedings of the Society for Psychical Research, 1913, 26, pp. 421-461)

States, B. (2000) Procesele bizarre din vis si gindirea interioara, Dreaming, 10(4)

van Lommel, P. et al. (2001) Trairi de Limita dintre Viata si Moarte in Supravietuitorii de stop cardiact: Un studiu de prospect din Olanda, Lancet, 358, 2039-2042.