Descrierea experientei:

Am avut o traire de moarte clinica in urma unui accident rutier ce mi-a fost aproape fatal in care am fost ranit grav si a trebuit sa folosesc un ventilator pentru a putea respira si am fost chiar in coma. Dupa ce am iesit din coma imi aminteam des si foarte clar cele vazute in acea lume ce se afla dincolo de acest val, in tarimul ceresc. O ceata luminoasa era pretutindeni, si patrundea totul, trecea chiar prin mine! Imi amintesc cum ma uitam la mina mea si acea lumina o patrundea. Vedeam cum mina imi era transparenta dar nu eram de loc surprins de aceasta. In timp ce mergeam alaturi de aceasta fiinta cereasca ii observam infatisarea luminoasa, cu o lumina pe care nu o pot descrie. Stiam ca acea fiinta era Isus pentru ca L-am recunoscut imediat ca pe un prieten bine cunoscut mie. Nu mi-a spus cine este pentru ca nu era absolut de loc necesar sa faca aceasta. Imi amintesc cum umblam cu Isus, dar nu in sens pamintesc, fizic, ci as putea sa descriu ca pe o plutire prin aer deasupra acestei gradini minunate. Totul in acea gradina era alb si luminos. Vedeam verdele plantelor. Vedeam apa care era inconjurata de o lumina stralucitoare si bulbucitul apei avea un sunet melodic, acel piriias cinta chiar! Apa era atit de cristalina si curata! Imi amintesc cum mi-am dorit sa ma aplec si sa beau din acel piriias din acea gradina minunata. Cind am vrut sa iau apa in mina, apa a curs prin miinile mele, pur si simplu, dar nu era mud. Isus s-a oprit din mers si se uita la mine in timp ce eu incercam sa iau din acea apa. Ii simteam privirea. Desi nu am putut sa gust din acea apa am simtit cum dorinta de a bea din ea a disparut. Nu pot descrie senzatia ce-am avut-o cind apa mi-a trecut prin mina, dar pot sa spun ca am simtit ceva. Am avut acest sentiment coplesitor de a trai toate cele ce se puteau trai in acea gradina. Cind vorbeam cu Isus nu o faceam prin cuvinte, dar stiam ca aveam o comunicare intre noi, fata ii stralucea si stiam cum gindeste El despre mine prin felul in care ii stralucea fata spre mine. Radia iubire si grija pentru mine in timp ce statea acolo linga mine. Sentimentul de liniste ce l-am simtit nu se poate spune in cuvinte! Mi s-a dat de ales intre a ma reintoarce pe pamint sau a ramine cu El acolo in Rai. Amindoi stiam ca daca ma voi reintoarce pe pamint voi avea multe de suferit dar i-am spus ca vreau sa ma intorc pentru a ma ajuta pe mine insumi si pe altii. A stiut ca nu voiam sa traiesc pe acest pamint intr-un trup care nu este in stare sa comunice cu ceilalti. Privirea plina de iubire din ochii Lui m-a umplut de bucurie si acum ca-mi aduc aminte de acestea simt din nou acea bucurie. Nu stiu cum am facut aceasta dar imi aduc aminte cum mai apoi m-am gasit in camera de spital si ma uitam la sotul meu care ma tinea de mina si-mi vorbea. Insa nu vedeam prin ochii mei. Mi-am recunoscut corpul dare ram in afara lui, ma uitam la el de undeva de sus. In timp ce vedeam acea scena am simtit o mare dorinta sa ma reintorc pe pamint si sa traiesc mai departe alaturi de sotul meu, sa comunic cu el si sa-l ajut. Am fost inteleasa si dorinta inimii mi-a fost ascultata. Urmatorul lucru pe care mi-l amintesc este ca ma simteam inchisa in corpul meu ca intr-o capcana iar cei din jur aveau grija de mine. Imi amintesc ca simteam ceea ce gindeau surorile de spital despre mine numai printr-o simpla atingere. Stiu ca simteam daca credeau ca voi trai sau nu atunci cind ma atingeau. Stiam ca unele din ele creadeau ca au grija de o persoana mai mult moarta a carei spirit nu mai era in trup. Imi amintesc cum imi venea sa strig, uita-te la mine, sint in viata! Sint aici in trupul meu! Voi trai! Ma simteam mult mai relaxata cind simteam ca persoana ce avea grija de mine se gindea ca voi trai. Era clar ca le puteam citi gindurile! In timp ce ma aflam in corpul spiritual puteam comunica in mod telepatic, caci asa comunicasem si cu Isus in timp ce ma aflam in gradina cereasca.

Era atit de usor, fara cel mai mic effort, gindeai un gind si el era comunicat imediat. Cind vorbesc cu gura este mai dificil si chiar frustrant pentru ca de multe ori nu esti inteles, sau esti inteles gresit. Cind oamenii vorbesc despre sufletele pereche, ei se refera la comunicarea dintre doua suflete, o comunicare intre doua spirite. A comunica pe plan spiritual este o experienta profunda. Sint convinsa ca am acest dar ca urmare a mortii clinice prin care am trecut si ca acest dar imi binecuvinteaza viata ori de cite ori il folosesc. Simt aceasta nevoie imensa de a comunica la un nivel spiritual cu ceilalti, si una din metodele ce le folosesc in acest scop este scrisul. Este necesar sa ma pregatesc in mod special pentru a putea comunica la nivel spiritual. Aceasta se poate face acasa cind este liniste si nu te distrag tot felul de lucruri. Sintem ceea ce gindim. Gasesc ca gindurile obisnuite, triviale ma distrag, ma uit foarte rar la televizor si numai atunci cind gasesc ca cele expuse imi stimuleaza gindirea in mod deosebit. Ascult altfel de muzica zilele acestea si gravitez spre lucruri eterice. Trairea ce am avut-o m-a schimbat mult, doresc mereu dreptatea si urasc raul. De fapt sint foarte recunoscatoare pentru accidentul avut desi nu mai am puterea fizica dinnainte, dar in schimb abilitatile mele spirituale au crescut cu mult! De cind mi-am revenit din coma am o atitudine de speranta calma.

Cred ca motivul pentru care inca mai traiesc, motivul pentru care m-am reintors pe pamint este ca sa marturisesc ca lumea spirituala este reala si minunata, si ca Isus este cel ce ne-a spus ca este, fratele nostru, si ca L-am cunoscut foarte indeaproape in timp ce ne aflam in lumea spirituala. Aceasta cunoastere, aceasta credinta, imi afecteaza fiecare aspect al vietii mele de acum, si am o mare dorinta de a comunica acest lucru celorlalti. Cred ca de aceea m-am intors aici ca sa spun acestea tuturor ce vor sa ma asculte.

In timp ce raspundeam la intrebarea numarul 27 am vrut sa raspund sincer si cit mai detailat dar formularul dvs. nu mi-a dat voie sa adaug ceva asa ca-l fac aici.

================

M-am gindit ca ar fi de ajutor persoanelor ce au grija de cei cu traume cerebrale daca v-as explica in detailat despre procesul meu de reabilitare. Mai intii de toate vreau sa va spun putin despre viata mea personala. Lucrez ca asistenta medicala, si in ziua cind mi s-a intimplat accidentul tocmai il duceam pe baiatul meu de 16 ani sa de-a examen de conducre pentru a doua oara, deoarece picase la primul examen si voia sa-si ia carnet cu orice prt. L-am lasat pe el sa conduca la intoarcere si urma sa se suie la volanul unui Mustang pe care il cumparasem si apoi sa se duca la liceu iar eu urma sa ma duc acasa la niste pacienti de care aveam grija si care ma asteptau in ziua aceea. Lucram in Las Vegas pentru In Home Health. Dar cursul vietii mele s-a schimbat pentru totdeauna din acea zi. In timp ce conducea spre casa baiatul meu s-a apropiat de o rascruce de drumuri care, a crezut el, avea 4 stopuri.

A oprit, apoi s-a indreptat spre o basculanta de gunoi care tocmai adunase gunoiul de pe strada noastra. Baiatul meu, Clint, crezind ca se se va opri a mers direct spre ea, ne dindu-si seama ca basculanta nu se va opri, intersectia nu avea decit doua stopuri. Basculanta se afla pe o ruta care acum a fost inchisa caci se mai intimplasera si alte accidente tot in acel loc. In fine, basculanta a intrat in usa soferului, masina era un Chevy Prism, (cumparata de 3 ani), baiautl meu, Clint, nu avea centura, iar eu la fel.

Politia a zis ca daca ar fi avut centura ar fi fost zdrobit si ucis iar eu daca a-si fi avut centura as fi scapat fara macar o zgiriietura. Basculanta ne-a tirit cam 30 metri inainte de a se opri, si mi se pare ca au trebuit sa taie masina ca sa ne scoata de acolo. Nu imi aduc aminte absolut de loc de momentul accidentului. Ultimul lucru de care imi aduc aminte in acea zi este ca am vorbit cu seful meu de la spital in timp ce Clint dadea examenul de sofer. ( Aveam pacienti atit la spital cit si acasa la ei.) Dupa cum vedeti, eram o femeie foarte ocupata pe atunci! Clint a fost lovit atit de tare ca si-a pierdut cunostinta, i-au rupt niste coaste si osul de la git. Isi aminte ca si-a revenit in timp ce era in ambulanta. Eu am fost lovita cu mult mai rau, a trebuit sa fiu reanimata, poate acolo pe loc sau in drum spre spitalul de urgenta, iar o data ajunsa la spital am fost operata imediat, mi-au scos un cheag de singe de pe creier si mi-au facut operatie la stomac. L-au contactat pe sotul meu, care la rindul lui a sunat la servici si le-au spus ca trebuie sa trimita pe alticineva la bolnavii mei caci eu fusesem intr-un accident rutier. Asistente de la cele doua agentii la care lucram au venit la spital unde ma aflam si mi-au revizuit cazul, au vazut cit de rau fusesem lovita si credeau ca moartea mea era iminenta. Preotul de la Safe Harbor Hospice, (care acum se numeste Odyssey) a tinut o slujba pentru mine la biserica luterana unde au venit si asistentele de la In-House Home Health. Stiu acest lucru pentru ca mai tirziu mi-a fost dat un caiet cu semnaturile si cuvintele de incurajare ale celor ce-au participat la rugaciune. Membrii congregatiei au fost rugati sa posteasca si sa se roage pentru mine. Parintii mei care locuiau in statu Utah, si care lucrau in templul mormon, au scris numele meu pe o lista asa incit toti cei ce au fost la Templu pe intreg teritoriul Statelor Unite in acea zi s-au rugat pentru mine. Rugaciunea este o forta reala, tangibila, o forta pentru bine aici pe pamint! Multi m-au intrebat care a fost primul lucru ce l-am simtit sau la care m-am gindit atunci cind mi-am revenit din coma dupa 3 saptamini de la accident. Am simtit in primul rind o forta nemaipomenita generata de cei ce s-au gindit sau s-au rugat pentru insanatosirea mea. Am simtit iubirea si mila lor pentru mine si cred ca aceasta comunicare a dus la experienta nemaipomenita pe care am avut-o cu Cristos in gardina cereasca. Acum nu mai sper ca exista un paradis si ca viata si suferintele lui Cristos sint reale. Acum stiu! Asa cum stiu ca am dat viata celor 5 copii ai mei si i-am tinut in brate. Marturia mea pentru Cristos arde inlauntrul meu, si acum cind ma gindesc la El, am innaintea mea memoria vizuala a Lui in timp ce se uita spre mine in acea gradina cereasca.

Iubirea si gija ce-o avea in privire este atit de coplesitoare pentru mine incit daca ma gindesc prea mult la aceasta simt ca nu mai pot indura. De la accident emotiile mele s-au ridicat la suprafata, multi cred ca sint imatura, asemeni unui copil. Din punct de vedere emotional sint inocenta, spun ceea ce gindesc, sint foarte onesta, dar in acelasi timp nu spun nimic rau care sa raneasca pe cineva, dar citeodata iar prin surprindere pe cei din jur cu observatiile mele si nu stiu ce sa creada despre mine. Sotul meu ma protejeaza foarte mult, dar si el de multe ori este surprins de felul cum ma port sau cum vorbesc acum. Adesea imi spune ca nu mai am rezerva ce o aveam cind purtam discutii cu oamenii din jur, imi spune ca naivitatea mea este bine venita. Acum ma rog zilnic si urmez impulsurile primite de la spirit in ceea ce priveste cu cine sa vorbesc si ce anume sa spun, sufletul imi spune cu cine sa vorbesc si cine este distras de alte lucruri, cine este cel ce nu ma va asculta si daca este sincer. Dupa ce mi-am revenit din coma am stat intr-un Centru de Convalescenti timp de o luna. Apoi am mers pentru doua zile la un spital de reabilitare. Sotului meu I s-a spus ca mi se va face terapie fizica si voi fi ajutata sa pot vorbi din nou, aceasta terapie urmind a fi zilnica, dar intre timp au venit la noi parintii mei caci sotul meu trebuia sa se intoarca la lucru si cineva trebuia sa aiba grija de mine. Asa ca am hotarit sa stau acasa cu parintii si cei de la In House Home Health urmau sa vina la mine si sa ma ajute in reabilitare. Absolut toate terapiile de reabilitare s-au facaut la noi acasa. De la mersul in jurul casei, exercitii de tot felul, mersul pe strazi din apropiere, aruncatul si prinsul mingei, si tinerea unei greutati in mina stinga in timp ce exersam. Exercitiile au devenit din ce in ce mai complicate. A trebuit sa fac exercitii de memorie, de coordinare intre ochi si miini, iar intre vizite faceam singura tot felul de exercitii, ajutind prin casa si miscindu-ma si nicidecum nu faceam pe mine pentru ca cineva nu auzea soneria sa ma duca la WC. Toti ma ajutau incontinuu, tata imi facea masaj in fiecare dimineata dupa ce ieseam din cada de jacuzzi ce o avem in dormitor. Unul din nepotii mei este chiropractor, dar locuieste in Laughlin, insa partenerul lui este aici in Vegas, asa ca timp de 3 luni m-am dus la el de trei ori pe saptamina, pina cind a trebuit sa ma duc numai o data la o saptamina. Parintii au stat cu mine o luna, apoi am fost in stare sa am grija de mine insami acasa. Doamnele de la biserica au facut cu rindul si au venit sa mergem la plimbare impreuna. Acum am multi prieteni care sint implicati in viata mea, ca urmare a acestor plimbari zilnice. De fapt, chiar si acum, cind repet aceeasi miscare cu mina stinga, cum ar fi batutul la masina, am dureri la umar iar mina stinga incepe sa se inclesteze.

Iata cite ceva din cele ce le traiesc acum

========================

Asteptare. Astptarea la raspunsuri la intrebarile mele este acum o miscare subtila a inimii, abandonez in mod constient ginduri ce la am cu privire la ceea ce Dumnezeu ar putea sa-mi spuna, si stau asa nemiscata si astept. In aceasta dimineata imi ofer timpul necesar ca sa aud vocea lui Dumnezeu care imi sopteste. Renunt la asteptarile ce le am cind ma gindesc la ceea ce-mi va oferi, si ii dau posiblititatea sa faca ceea ce este cel mai bine pentru mine. Privind rasaritul soarelui si asteptind vocea lui Dumnezeu vad in cerul intunecat al diminetii o lumina plapinda care apare in cerul ce asteapta rasaritul. O lumina roz se intinde la orizont si se raspindeste pina la marginea norilor. Raze de lumina portocalii se imprastie ca un evantai si atinge ramurile virfului copacilor, apoi coboara in jos spre arbusti si pina la pamintul rece si intunecat. Intunericul a fugit, simt caldura roz a iubirii lui , iluminindu-ma, si caldura spiritului lui in mine, in timp ce astept raspuns la rugaciunile ce le-am facut in intunericul dinainte de rasarit. Ma pregatesc sa-I aud vocea in timp ce privesc rasaritul de soare. Pe cind observ razele de lumina ce patrund norii, sufletul meu simte o mare bucurie! Puterile spirituale imi cresc in timp ce privesc in tacerea plina de recunostinta cum se revarsa ziua, incercind sa aud vocea lui Dumnezeu in aceasta dimineata. Ce fel minunat de a incepe ziua!, Asteptind. . . . Aceasta este prima poezie pe care am scris-o imediat dupa trairea de LMV ce am avut-o. Le-am dat-o si doamnelor de la biserica la care merg si care s-au oferit sa-mi tina companie in plimbarile zilnice ce a trebuit sa le fac pe durata reabiltarii. Aceasta poezie a fost data initial de ziua mamei in anul 1998, ma intorsesem din spital in Noiembrie 1997.

ITI MULTUMESC, PRIETENE

Ma aflu intr-o ceata I'm in a deasa,

Intr-o gradina minunata,

Merg si vorbesc cu Domnul.

I-am spus lui Isus

Vreau sa ramin pe acest pamint,

Ca sa-mi implinesc paminteasca.

I-am spus ca sint in stare

Sa fac fata la toate greutatile

Sau tentatiile ce ma asteapta,

Cu ajutorul Sau. Isus mi-a promis

Ca nu voi fi niciodata singura,

Spiritul Lui va fi mereu cu mine,

Ma va intari,

Imi va da curaj

Isus mi-a spus ca-mi va trimite ajutor

Din partea celor ce-l servesc si Il asculta.

Isus mi-a spus

Ca El are compasiune pentru mine,

Si ca ma iubeste,

Ca stie ca ma voi intoarce la El,

Si ca-mi va da ajutorul necesar pentru aceasta.

Incurajata de promisiunea lui,

Si avind incredere in El,

M-am reintors in aceasta lume,

Mi-am revenit din coma,

In ciuda tuturor asteptarilor,

Si am inceput a lupta!

Isus si-a tinut promisiunea.

Am spiritul lui cu mine,

Si tot ajutorul de care am nevoie

Din partea celor ce-l servesc si il asculta.

Voi! Va multumesc

Pentru ca Il serviti,

Pentru ca va deschiteti in fata spiritului lui.

Stiu ce i-am promis Domnului meu,

Si ceea ce-am promis se va implini,

Cu ajutorul sau. Tu esti taria Domnului,

Ajutorul lui, si el este al tau.

Ce prietenie minunata!

Iti multumesc, Prietene !

A fost greu de exprimat in cuvinte aceasta intimplare? Da

Cind vorbesc despre cele intimplate sint coplesita de emotie

Pe durata cind se petrecea intimplarea, avea loc vreaun eveniment ce era legat de ameninitarea vietii? DA

Am suferit o lovitura de cap si mi-a incetat respiratia si a trebuit sa fiu reanimata si pusa pe un aparat de respiratie pentru o saptamina, doua pentru ca de multe ori mi se oprea respiratia

La ce punct pe parcusul intimplarii v-ati aflat la cel mai inalt nivel de constienta si agilitate sau atentie? Am fost in coma, am inceput sa-mi amintesc pe parcurs cele traite in timpul reabilitarii.

A fost trairea dvs. asemanatoare in vreun fel visului obisnuit? Da, pentru ca-mi aduc aminte ca eram transparenta, apa imi curgea prin miini, pur si simplu, si comunicacam prin gind

Ati avut simtamintul cum constienta vi se separa de trup? Da

Ce fel de sentimente ati avut in timpul intimplarii? M-am simtit iubita si protejata si doresc sa impartasesc aceasta poveste cu ceilalti.

Era auzul dvs. deosebit in vreun fel fata de auzul de zi cu zi? nu

Ati trecut printr-un tunel sau ceva care va imprejmuia? Nu

Ati vazut vreo lumina? Da Era pretutindeni! Plantele si apa straluceau din interior

Ati intilnit sau vazut alte fiinte? Da Isus, l-am recunoscut si am vorbit impreuna fara cuvinte

Ati avut experienta revederii tabloului vietii? Nu

Ati observat sau auzit ceva cu privire la persoane sau evenimente care ar putea fi verificate in viitor? Nu sint sigura

I-am spus sotului ca l-am vazut in timp ce-mi vorbea in timp ce eram pe patul de spital si i-am spus cum ma tinea de mina in timp ce-mi vorbea. Mi-a spus mai tirziu ca m-a tinut de mina inadins atunci cind imi vorbea pe timp cit eram in coma

Ati vazut sau vizitat vreun loc minunat sau alte locasuri ori dimensiuni? Da o gradina cereasca, cu un riu ce curgea prin ea

Ati avut vreun sentiment ca timpul sau spatiul era schimbat in vreun fel? Nu sint sigura

Stiu ca m-am aflat intr-o gradina cereasca, si stiu cu cine am vorbit, stiu ca pluteam deasupra patului de spital si ma uitam la trupul meu ce se afla in pat iar sotul meu imi vorbea

Ati avut simtamintul ca ati invatat ceva deosebit, in legatura cu telul sau ordinea universala? Nu sint sigura

nu a fost nimic mai mult de cit stiam dintotdeauna, dar s-a manifestat cu o forta deosebita, acum STIU ca Isus este real, nu am doar o credinta nesigura in legatura cu el

V-ati lovit de vreun obiect fizic sau ati simtit o limita de care nu puteati trece? Nu

Vi s-au facut cunoscute evenimente din viitor? Nu

A-ti fost constient sau implicat in vreun fel in hotarirea de a va intoarce pe pamint? Da, cititi LMV-ul pentru alte detalii

Ati observat vreun dar psihic, paranormal sau special pe care nu-l avuseseti inainte de intimplare? Da

Adeseori pot citi gindurile celorlalti, si le cunosc intentiile. Stiu la cine sa ma adresez si pe cine sa evit

Vi s-a schimbat credinta sau felul in care practicati religia in urma acestei experiente? Nu

Simt o mai mare nevoie sa impartasesc sentimentele religioase cu ceilalti, inainte eram tacuta si foarte precauta inainte de a aborda acest subiect.

S-au schimbat legaturile dvs. cu semenii ca rezultat al acestei experiente?

Sint cunoscuta ca poetul rezident in congregatia mea, si am devenit o profesoara mai buna in Scola Duminicala de la biserica, si deseori sint rugata sa vorbesc sau sa predau. Ceea ce ma surprinde caci nu sint usor de inteles, vorbirea mi-a fost afectata dupa lovitura de cap ce am avut-o si in plus vad dublu

Ati impartasit experienta avuta cu altii? Da

Ce sentimente ati avut ca urmare a acestei trairi? Am simtit o iubire si o mila coplesitoare din partea lui Isus si daca-mi aduc aminte de totul ma simt total coplesita

Care a fost partea cea mai buna si cea mai rea a acestei trairi? Uitindu-ma in ochii lui Isus si citind gindurile negative ale surorilor de spital in ceea ce privea supravietuirea mea

Mai vreti sa adaugati ceva in privinta acestei intimplari? Da, va voi mai trimite un e-mail pe parcurs ca sa va spun cu ce ma ocup acum

Vi s-a schimbat viata ca urmare a acestei experiente? Da

Ma concentrez asupra rugaciunii si ii simt spiritul care ma calauzeste in fiecare zi

Dupa aceasta intimplare, prin folosirea unor medicamente sau substante chimice sau alte evenimente ati mai avut trairi ce au semanat cu vreo portiune a experientei originale? Nu

Au fost aceste intrebari compuse in asa fel incit sa va permita sa descrieti cu precizie si cit mai complet experienta dvs.? Da

Va rugam sa ne sugerati orice ar putea inbunatatii acest chestionar ? As vrea sa pot copia experienta in loc de a o bate la masina din nou, cuvint cu cuvint